"Dans mes nuits je vois des murs de feu"

Visez... De fapt simt exact ceea ce îmi doresc. E căldura zidului de foc, căldură ochilor ce ard lumina din suflet pe loc. Mereu de partea cealaltă a zidului, de partea cealaltă a flăcărilor, pe muchia unei monede care a căzut de mult refuzând să aleagă. Ating flăcările şi intru în foc sub călăuzirea sufletului ce îmi păstrează în inimă un loc. Un foc roşu, din sânge născut, un foc negru, din lacrimi crescut, un foc verde, de ani plămădit, un foc alb, din inimă hrănit. Azi sunt în foc şi totuşi nu mă arde, îi simt căldură şi totuşi nu mă pot întoarce, mă mistuie şi nu îmi dă voie să regret, îmi umple sufletul şi nu mă lasă să-l înec. Prin zidul de foc, mergând spre a zilei de mâine menire, mistuit şi absorbind căldura fiecărei inimi, îmi las în urmă mintea mea cea oarbă, pentru că în fiecare zi port în suflet îmbrăţişarea ei caldă!