Aş da totul să nu mă mai aflu aici. Dar voi reveni mereu în acest loc până când ceva va fi diferit, până când umbra care îmi stăpâneşte sufletul va fi gonită. Sunt prins în timp, captiv între o fereastră cu rama adâncă precum noaptea din visele mele, cu un chip necunoscut încătuşat de un zâmbet în reflexia de cristal a geamului, şi o uşă eternă, cu o încuietoare făurită dintr-un suflet al veacurilor, ferecată veşnic până ce unda de lumină nu va trece prin inimă. Nu e nici un crâmpei din trecut, nici o rază din viitor, e doar puţin amar dintr-un prezent cu nuanţe şterse de rutina zilnică. Închis în mine privesc spre tine şi nu te recunosc. Îmi văd visul în ochii tăi şi îmi caut scăparea pe buzele tale, ştiind că într-un final voi rămâne doar eu cu greşelile mele, sfărâmându-mi crucea sub paşii titanici cu care îndoiala îşi face loc în sufletul meu. O altă cruce îi va lua locul, una construită de inima care nu va renunţa niciodată. Ochi din apa ce răsună, părul prevestind furtună, gura strop din clar de lună, suflet divin alb ca de vin. I'd give my heart to know your name and save your soul, just that my heart ain't mine anymore, as my soul is sold so yours can break free and live on...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu